Lagărul din Dej, județul Someș

Lagărul a fost stabilit în pădurea de pe dealul Bungăr, la circa 2 km de orașul Dej. În el au fost aduși aproximativ 3.800 de evrei din Dej și cam 3.900 de evrei din districtele Beclean, Chiochiș, Dej, Ileanda, Târgu Lăpuș, Reteag/Petru Rareș (aparținând județului Someș). Totalul celor concentrați în lagărul din pădurea Bungăr a fost de aproximativ 7.700 persoane.

Înainte de transferarea în lagăr, în Dej au fost fixate 3 centre provizorii, în care au fost adunați evreii din oraș: unul în curtea lui Pongratz, al doilea în curtea casei și în magazia de scânduri a lui Iványi, al treilea în casa și curtea lui Bákai Miklós. În aceste centre, evreii au fost percheziționați și deposedați de toate bunurile rămase asupra lor și, după 1-3 zile de detenție, au fost transferați în lagărul din pădurea Bungăr.

Hotărârea de a amplasa lagărul în pădurea Bungăr, un loc lipsit de apă și de orice condiții elementare pentru a adăposti un număr atât de mare de oameni, i-a aparținut medicului Lehner (Lénárd) Zsigmond. Suprafața destinată lagărului din pădurea Bungăr a fost defrișată și împrejmuită cu un gard de sârmă ghimpată. Deținuților le revenea în jur de 2 mp pentru o persoană, fiind obligați să rămână sub cerul liber, fără așternuturi sau adăpost de vreun fel.

În perimetrul lagărului nu exista nicio sursă de apă potabilă, deținuții suferind de sete în primele 5 zile de detenție, când nu au avut deloc apă de băut. După 5 zile a fost adusă câte o cisternă de apă pe zi de la pompieri, fiecare deținut primind o cantitate insuficientă (0,5 l). Comandanții lagărului, Gecse József și Takács Emil, i-au împiedicat pe creștinii din Dej și din împrejurimi să le aducă alimente deținuților. Datorită condițiilor precare în care au fost ținuți evreii în acest lagăr, 25 de persoane au decedat și foarte mulți s-au îmbolnăvit grav.

Deportarea evreilor din lagărul din Dej la Auschwitz a avut loc între 28 mai și 8 iunie 1944, în 3 transporturi.